PRIMARIA COMUNEI GURASADA

Judetul Hunedoara

PREZENTARE LOCALA

    ASEZARE  GEOGRAFICA SI SCURT ISTORIC

    Comuna Gurasada este o unitate administrativ-teritoriala amplasata in partea de nord-vest a judetului Hunedoara, la poalele muntilor Apuseni in apropiere de depresiunea Zamului. Suprafata totala a comunei este de 9295 ha.
    Pozitia geografica a comunei Gurasada, este limitata de valorile 45 grade  57 minute 00 latitudine nordica si 22 grade 34 minute 60 secunde longitudine estica.
    Comuna se invecineaza la nord si nord-est cu comuna Vorta, la est cu comuna Ilia, la sud cu comuna Dobra la vest cu comuna Burjuc, iar la nord-vest cu comuna Zam.
    In componenta comunei intra 11 sate:
  • centrul de comuna - Gurasada si satele apartinatoare:
  • Gothatea,
  • Ulies,
  • Campuri Surduc,
  • Campuri de Sus,
  • Vica,
  • Runcsor,
  • Boiu de Jos,
  • Boiu de Sus,
  • Carmazanesti,
  • Danulesti.
    Cele 11 sate ale comunei Gurasada au urmatoarea structura:
  • Gurasada - tip tentacular, partial adunat, partial risipit.
  • Boiu de Jos - tip insiruit, partial risipit.
  • Boiu de Sus - tip tentacular risipit.
  • Carmazanesti - tip tentacular, partial adunat, partial risipit.
  • Campuri de Sus - tip tentacular risipit.
  • Campuri-Surduc - tip insiruit adunat si partial tentacular risipit.
  • Danulesti - tip tentacular, partial adunat, partial risipit.
  • Gothatea - tip alungit adunat.
  • Runcsor - tip tentacular risipit.
  • Ulies - tip tentacular si alungit - risipit.
  • Vica - tip tentacular risipit
    Principalul drum care traverseaza teritoriul administrativ al comunei pe directia est - vest este drumul national DN 7.
    Teritoriul comunei este traversat si de linia dubla electrificata Simeria-Arad.
    Localitatea Gurasada este resedinta comunei cu acelasi nume fiind situata in partea de nord-vest a judetului Hunedoara la cca. 30 km fata de municipiul Deva.
    Satele componente sunt amplasate la distante diferite fata de centrul de comuna, unele pe drumuri usor accesibile (Campuri - Surduc, Gothatea si Vica), restul satelor pe drumuri mai greu accesibile, drumuri comunale nemodernizate.
    Fata de resedinta de comuna satele sunt amplasate dupa cum urmeaza:

  • Boiu de Jos - pe DC 156 la 5 km
  • Boiu de Sus - pe DC 156 la 7 km
  • Carmazanesti - pe DC 155 la 7 km
  • Campuri de Sus - pe DC 159 la 4,5 km
  • Campuri - Surduc - pe DN 7 la 2 km
  • Danulesti - pe DC 155 la 9 km
  • Gothatea - pe DN 7 la 0,5 km
  • Runcsor - pe DC 159 la 3 km
  • Ulies - pe DC 154 la 4,5 km
  • Vica - pe DC 157 la 4,5 km
    Localitatea Gurasada dispune de o halta de cca. 1 km.
    Transportul se face pe calea ferata pana la Gurasada, iar de aici in satele apartinatoare ale comunei, cu mijloace proprii sau chiar pe jos.   
    Localitatile Gurasada, Campuri - Surduc si Gothatea se afla amplasate pe DN 7.
    Legatura intre localitatea Gurasada, resedinta de comuna si localitatile Burjuc, Ilia, Zam se face pe DN 7 si pe calea ferata deservita de halta Gurasada.


    CADRU ISTORIC:
    ATESTARE DOCUMENTARA
    Vatra straveche de civilizatie, localitatea Gurasada, a fost atestata documentar  in anul 1292, cand apare cu denumirea de ZAD.
    Relieful si solurile
   
Comuna Gurasada este asezata la nord de valea raului Mures, la poalele muntilor Apuseni in apropiere de depresiunea Zamului.   
    Relieful comunei prezinta o mare variatie de altitudini, de la 170 m in lunca Muresului la inaltimi de 660 m varful Gorgan, care se gaseste in partea nord-vestica a satului Boiu de Sus, constituind si limita naturala pe o distanta de mai multi km cu comuna Zam.
    Relieful este destul de accidentat, cu dealuri bine impadurite si vai inguste ce poarta numele satelor ce sunt amplasate pe ele.
    Studiile geotehnice efectuate pe teritoriul comunei Gurasada au pus in evidenta urmatoarea stratificatie a terenului:
  • Sol vegetal cafeniu pe grosimi cuprinse intre 0,30-0,70 cm
  • Nisip prafos cu bolovanisi nerulat, tare, cu grosimi cuprinse intre 0,25-1,00 m
  • Nisip mic - mare, slab prafos cu pietris mic - mare si bolovanis nerulat, de rau, indesat pe grosimi cuprinse intre 0.80-0.90 m, fara a se da limita inferioara
    Densitatea materialului din care sunt alcatuite aceste straturi, gradul redus de rulare al fractiunilor macrogranulare, precum si dispozitia incrucisata a depozitelor demonstreaza origine torentiala.

    Clima si precipitatiile
    Regiunea depresionara joasa a Tarii Zarandului are in linii generale un climat bland aproape mediteranean, iernile sunt blande cu temperaturi nu prea scazute, iar verile cu temperaturi nu prea ridicate. Motivul acestei clime blande este cadrul de munti care ecranizeaza curentii de aer.
    Temperatura medie anuala se mentine in jurul a + 10 grade  C

    Regimul termic
    Temperaturile medii lunare dupa statia meteorologica din Deva sunt urmatoarele:

  • ianuarie    -4 grade C, -3 grade C
  • februarie    -2 grade C, - 1 grade C
  • martie     +2 grade C, +5 grade C
  • aprilie    +6grade C, +8 grade C
  • mai    +12 grade C, +14 grade C
  • iunie    +16 grade C, +18 grade C
  • iulie    +16 grade C, +18 grade C
  • august    +20 grade C, +21 grade C
  • septembrie    +14 grade C, +15 grade C
  • octombrie    +8 grade C,  +16 grade C
  • noiembrie    +3 grade C,  +9 grade C
  • decembrie    -1 grade C, 0 grade C
    Regimul precipitatilor
    Precipitatiile medii lunare:
  • ianuarie    50-60 mm
  • februarie    40-50 mm
  • martie     50-60 mm
  • aprilie    80-100 mm
  • mai    80-100 mm
  • iunie    120-140 mm
  • iulie    80-100 mm
  • august    80-100 mm
  • septembrie    50-60 mm
  • octombrie    60-80 mm
  • noiembrie    60-80 mm
  • decembrie    60-80 mm

  • Media precipitatilor anuale este de 600 - 700 mm
  • Numarul anual de zile cu precipitatii: 130 - 140 zile
  • Numarul anual de zile cu ninsoare este de 25 - 30 zile
  • Numarul anual de zile cu  strat de zapada este de 60 - 80  zile

    Regimul eolian
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele dinspre vest si sud-vest, mai intense primavara si toamna, de multe ori aducatoare de ploi. Vanturile din nord si est premerg gerurile cand timpul este frumos iarna. Vara vanturile cele mai frecvente sunt cele de la rasarit.

    Grad de seismicitate
    Conform normativului P 100/1992, teritoriul comunei Gurasada este cuprins in zona F de intensitate seismica
    Clima in general intruneste calitatile zonei de deal. Clima comunei Gurasada are un caracter temperat specific submontan.
    Diferentele dintre temperaturile medii ale sezonului rece si ale celui cald sunt moderate.
    Regimul precipitatilor este destul de bogat fiind caracteristic zonelor de la poalele muntilor.
    Vanturile dominante sunt determinate de pozitia geografica a comunei si ele se desfasoara mai puternic de-a lungul vai Muresului.

    UTILIZAREA TERENULUI
    Comuna Gurasada este una dintre comunele mijlocii ale judetului Hunedoara si are o suprafata totala de 9295 ha (92,95 kmp). In aceasta suprafata sunt incluse:
  • 3411 ha - terenuri agricole reprezentand 36,69% din suprafata comunei, din care:
    •  1740 ha teren arabil,
    • 952 ha pasuni,
    • 715 ha fanete
    • 4 ha livezi si pepiniere pomicole

  • 5060  ha - fond forestier, respectiv 54,43% din suprafata comunei
  • 824 ha  - terenuri neagricole, ocupate de curti, cladiri, drumuri, terenuri neproductive, ape si stufaris
  • Suprafata locuibila: 31561 mp

    Vegetatia si fauna
    Vegetatia este in stransa legatura cu conditiile de clima, relief si natura solului.
    In zona comunei Gurasada predomina foioasele. Ca esente lemnoase principale amintim: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, artarul etc. Coniferele sunt foarte putin raspandite.
    Flora erbacee este constituita mai ales din iarba, paius, trifoi, toporasi etc.
    Pajistile sunt formate din graminee si leguminoase.
    Plantele cultivate cele mai obisnuite sunt: porumbul, graul, cartoful si secara.
    Fauna este in stransa legatura cu factorii climatici, relieful, solul si vegetatia.
    Cele mai raspandite animale salbatice sunt: lupul, iepurele, mistretul, vulpea, veverita, dihorul, rozatoarele mici, soarecele de camp, ariciul, reptile si diverse pasari ca ciocanitoarea, gaita, pitigoiul, cioara, cotofana, cucul, vrabiile etc.
    Dintre animalele domestice cele mai raspandite sunt: bovinele, ovinele, porcinele si pasarile.

    Resurse ale solului si subsolului
    Una dintre resursele subsolului care este si exploatata pe teritoriul comunei este bentonita, exploatata in cariera de bentonita aflata la vest de localitatea Gurasada la cca. 1 km.
    Ca resurse ale subsolului mai putem aminti calcarul, exploatat si prelucrat in Gurasada.
    Ca resurse ale solului mai importante trebuie amintite padurile de fag si stejar.

    Hidrologie
    Principalele cursuri de apa de pe teritoriul comunei Gurasada sunt: paraul Carmazanesti si paraul Gurasada, care capteaza toate paraurile ce strabat teritoriul acestei comune.
    Paraul Gurasada este la randul lui afluent al Raului Mures. Sensul de curgere este de la nord la sud si varsarea se face in raul Mures in amonte de satul Gurasada, intre localitatile Gurasada si Gothatea.
    Albia acestei vai in general este bine definita.
    In perioada de toamna si mai ales de primavara, dupa topirea zapezilor paraul Gurasada produce inundatii.
    De asemenea raul Mures produce inundatii pe mari suprafete de teren agricol.

    SUPRAFATA SI CARACTERISTICILE ADMINISTRATIV TERITORIALE
    Comuna Gurasada este o unitate administrativ-teritoriala amplasata in partea de nord-vest a judetului Hunedoara, la poalele muntilor Apuseni in apropiere de depresiunea Zamului. Are o suprafata totala de 92,95 kmp.
 In componenta comunei intra 11 sate: centrul de comuna - Gurasada si satele apartinatoare Gothatea, Ulies, Campuri Surduc, Campuri de Sus, Vica, Runcsor, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Carmazanesti si Danulesti.